marți, 1 septembrie 2009

O zi mai plina decat veacul...









Azi am avut o zi…speciala. Desi m-am culcat tarziu, m-am trezit relativ devreme [multumiri ceaiului de urzica, imi da mai multe "desteptari" decat mi-as putea dori /:) ]. Am incercat sa adorm din nou, dar nu am reusit, si atunci m-am gandit sa nu mai pierd timpul si sa citesc din cartea aia mai lunga decat veacul.

Si m-am enervat teribil. Ca sa va fac un rezumat, e vorba despre un om destul de fixist, si ajunsese el la concluzia ca cea mai mare fericire in viata este sa traiasca intr-o halta unde nu opresc decat marfarele, in mijlocul stepei, unde e cand cald de nu poti respira, cand frig de nu te poti misca. Avea omu` si o camila foarte futacioasa, care , scapand din grajd, s-a dus peste mari si tari , departe in stepa, si si-a construit un harem, pana a venit stapanu` si a recuperat-o, cu biciu`. Asa si dupaia ala se tot fatzaia prin stepa cu camila lui, si evident ca nimanui nu-i pasa. A, si totul incepe cu o inmormantare, destul de detaliata, pentru cat imi doream eu sa aflu (adica nimic). Si, pentru a condimenta, evenimentele din ziua respectiva se suprapun cu lansarea a doua rachete, trimise pentru a bloca intrarea extraterestrilor (mult mai politicosi decat oamenii, de altfel). Si se incheie cam in coada de peste, pentru ca nu ni se spune daca omu`, camila si cainele mor cand lanseaza aia racheta langa ei, sau incep o noua viata :- ?? In mod cert insa, cineva ii astepta acasa, ca asa se termina povestea.

...si stau si ma uit in oglinda si ma intreb, retoric, de ce naiba imi irosesc timpu` citind asemenea rahaturi (si imi chinui si picioarele, incercand sa fac sfoara), cand sunt atatea carti frumoase pe lume. Dar nu, trebuie sa citesc rusii, rusii au o cultura si o literatura impresionanta, sunt niste oameni minunati, semizei, cine nu citeste rusii e un mare Idiot de Dostoievski...

Dar ziua nu s-a incheiat aici. Am terminat romanul (cu sufletul la gura, cum altfel), am trecut si peste nervii cauzati de faptul ca lipseau vreo 4 pagini (ii urasc pe incultii care distrug cartile bibliotecii !!), si m-am grabit sa ma imbrac, sa merg la biblioteca sa iau alta carte (am si-asa destule de citit pana la 1 octombrie). Inainte sa plec, totusi, am intrat pe net sa verific programul . Scria acolo ca e deschis pana la 18 45. Era deja si 10. Am alergat intr-un suflet, si am intrat in cladire la si 40. Inainte sa bat la usa salii in care aveam treaba, mi-a sarit in ochi programul. Era deschis pana la 19 45...

Am luat cartile si am fugit inapoi acasa (ma obisnuisem cu ritmul alert). Cand am ajuns, mami vorbea la telefon cu o prietena din Italia, despre niste pastile de slabit / :). M-am uitat chioras la ea (mami e la fel de slaba ca mine). Pana la urma am aflat ca pastilele erau pentru tipa aia, care, se pare, nu a mai gasit alt leac pentru sunci. Oare in Italia nu exista sali de gimnastica, abdomene, alergat, biciclete, sau diete ? Nu am fost niciodata, dar nu cred ca e , totusi, asa departe....

Dupaia, desi m-am ferit, a vazut mami ca am slabit (ce vina am eu ca vara nu se ia calciu?). M-a intrebat, ingrijorata, de ce nu am mai iesit in oras de mult (ea habar nu are de ultimele mele doua escapade, in ultimele doua sambete :P). I-am spus ca am hotarat sa ma dedic intru totul vietii intelectuale :)))), iar referitor la greutatea mea, i-am explicat ca vreau sa revin la hainele din copilarie. Apoi, i-am mai dar o veste buna : maine ma duc sa ma tund (a se traduce : maine trebuie sa imi dea bani). I-am explicat ca daca mai astept cateva zile, la cum a inceput sa-mi cada paru`, n-o sa mai aiba omu` ala ce sa tunda. Mi-a sugerat sa negociez, ca poate nu-mi mai ia asa mult ca de obicei, avand in vedere ca nici nu am asa mult par ca data trecuta :-< [oricum, « coafezu » cand stie ca vin, se pregateste psihic, dar de data asta s-ar putea sa ii trebuiasca si ceva Distonocalm ca sa nu isi iasa din fire…].
Ah, si am o rigla Milka, la care ma uit, incercand sa-i gasesc rost (sau macar loc), in timp ce molfai ciocolata si scriu pe blog. Dupa ce se termina telenovela (o sa scriu o data despre ea, e un subiect special), o sa ma asez in pat, sa citesc cele 4 pagini lipsa (am luat o editie mai noua a minunatei carti, mai completa, sa speram), si sa incep un nou roman. Ah, si sa continui sfoara :)))))
...si cand te gandesti ca azi dimineata eram tentata sa ma intorc pe partea cealalta si sa lenevesc pana mai tarziu....
P.S. : Cartea la care ma refer se numeste « O zi mai lunga decat veacul », si e scrisa de un om cu nume oribil : Cinghiz Aitmatov (din cate stiu s-a facut si un film cu acelasi nume, chiar romanesc, daca nu ma insel). Nu o cititi !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu