joi, 2 aprilie 2009

Va multumesc!










Acum urmeaza un pomelnic gen Oscar . Deeeci ;;)

Multumesc patronului de la NRG (imi pare rau, dar eu nu stiu cum il cheama :P) pentru bunavointa. Multumesc Kiss Fm (nu am auzit spotul, dar mi-au zis altii :P). Multumesc tuturor directorilor de licee care m-au ajutat, intr-un fel sau altul. Multumesc urmatoarelor persoane (ordinea e aleatorie):
Cristina Catana – pentru tot; Irina, pentru ideea cu scoala de soferi; Diana, pentru bilete si optimism :P; Coleputza, pt sprijin moral (si fizic, si mai multe :P); Harry, pt bilete si afise, Diriga, pentru incurajari, Amantha, pentru promovarea intensa a evenimentului :)); Radu, Amelia si colega lor (imi cer scuze, am uitat numele :”> )pentru acelasi lucru, in Carol; Dalina, pentru cele 2 chestii dragutze pe care mi le-a spus (stiu ca tu ai uitat, probabil vorbea alcoolul din tine, dar eu imi amintesc, si asta conteaza :P); Mishu, Razvi, si Stefi, pentru buna dispozitie; Dede – pentru prezenta ;;); Andreea, Anca, Dorotheea – acelasi lucru ;;) (mai ales Dorotheea :P); Andru – pentru ca a stat de la inceput pana la sfarsit; Teona si Andrei – pentru buna dispozitie si calm (ceea ce mie mi-a lipsit :P), si pentru urne; Cristinuta – pentru acvariu (pe cuvant ca nu ma las pana nu ma revansez ); Monicai – pentru prezenta; tuturor celor din CLC si ARTI (daca am mai uitat pe cineva, imi cer scuze ); prezentatorului, dj-ului (imi pare rau pentru neintelegerea care s-a creat :”>), persoanelor de la bar, de la usa, celor care au vandut bilete la usa (se stiu ei cine sunt si le multumesc :P), celor care m-au ajutat cu tombola, cu acvariul, tuturor celor din Elena Cuza, din Carol, si din toate celelalte licee, care au facut galagie, care au donat bani, care s-au simtit bine; multumesc tuturor cunoscutilor si necunoscutilor care au cumparat bilet, fie ca au venit, fie ca nu; multumesc tuturor celor care au dat massuri, au tinut statusuri, au convins lume sa vina, sau au vandut bilete. Multumesc tuturor care m-au ajutat, indiferent cu ce, sa strangem modica suma, care va fi cadoul nostru pentru Alina, de Iepuras. Este intr-adevar putin, insa cu siguranta e mult mai mult decat nimic. E un inceput. E important ca ea a inteles ca nu e singura. Eu, una, am de gand sa ii fiu alaturi si mai departe.

Va multumesc ca am reusit, impreuna, sa aducem un zambet pe fata Alinei :). Pentru ca nu ne-am multumit sa o compatimim, si sa ne vedem de viata noastra. Pentru ca am incercat sa schimbam ceva. Si eu cred ca am reusit ;)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu