Acum cateva zile, cineva mi-a trimis un articol de pe un blog, intitulat „De ce te iubesc“. Recunosc, chiar m-a impresionat. M-a emotionat. Mi-a placut. Nu ca o justificare, ci ca o punere in tema. Un fel de strigat in fata lumii, dintr-un prea-plin sufletesc. Ce mai. Ma convinsesem ca exista iubire adevarata, si ca musai trebe sa gasesc si eu pe unu sa-mi scrie asa cv ;)).
Totusi (nu stiu de ce mi-a venit sa fac asta) am vrut sa citesc tot blogul. Neavand linkul, am dat search pe google si am descoperit, cu stupoare, ca 90% din articolul care imi storsese muci de fericire era copiat de pe un site!!!
Mi-a luat ceva timp sa-mi revin, parca melodia mea preferata fusese scrisa pentru un sandwish /:). Totusi, mi-am dat seama cum sta treaba: mereu am avut dreptate. Si cand eram sarcastica, si cand credeam ca detin adevarul absolut, si cand i-am redus pe masculi la functia strict biologica. Ei de altceva nu sunt buni. Iar iluzia ca dragostea ar exista e cea mai mare prostie. Nu e niciunu capabil sa isi exprime sentimentele, pentru ca niciunul nu e capabil de sentimente. Decat dinalea excesiv de fizice, iar declaratia...hm... e ceva destul de vulgar ca sa ma apuc sa o dezbat pe aici ;).
Toate cuplurile pe care le vedem pe strada, care ne dau permanent iluzia unei fericiri absolute, nu sunt decat oameni care s-au obisnuit sa afiseze o anume imagine, si care, cu prima ocazie, copiaza un text de pe net si se lauda cu el. Nu, nu generalizez; citind ce citisem, voiam sa cred ca tot ce-am vazut pana acum au fost exceptii nefericite. Dandu-mi seama, inca o data, ca nu e asa, deja nu mai cred in “cazuri patologice”. Suntem toti la fel: niste fiinte banale, care au nevoie de certitudini si alte chestii. Motiv pentru care, uneori, am face orice ca sa tinem pe cineva langa noi. Chiar sa-i “scriem” un text scris de altcineva. In virtutea unui sentiment care nu stim cum arata. Pentru ca e cea mai veche minciuna din lume: ca exista Printu`-Printilor si Ileana Cosanzeana in fiecare din noi, si jumatatea te va gasi, si o sa calatoriti impreuna pe un cal alb pana la castelul lui. Bullshit.
Fat Frumos in ziua de azi abia daca isi mai aminteste cand e ziua ta. Si, daca isi aminteste, beat rupt de la petrecerea cu baietii, intra repede pe net si iti copiaza ceva scris de cineva, evident, semnandu-se la sfarsit. Tu crezi, si zambesti fericita. Bazandu-te pe o iluzie.
…..iar alta, mai proasta ca tine, intra pe net si ia de bune declaratiile lumii, si ajunge sa creada ca intr-adevar, e posibil. Uite cum se raspandeste prostia ca gripa porcina! Eu m-am ars. Da-o-mai-departe-stop!
Totusi (nu stiu de ce mi-a venit sa fac asta) am vrut sa citesc tot blogul. Neavand linkul, am dat search pe google si am descoperit, cu stupoare, ca 90% din articolul care imi storsese muci de fericire era copiat de pe un site!!!
Mi-a luat ceva timp sa-mi revin, parca melodia mea preferata fusese scrisa pentru un sandwish /:). Totusi, mi-am dat seama cum sta treaba: mereu am avut dreptate. Si cand eram sarcastica, si cand credeam ca detin adevarul absolut, si cand i-am redus pe masculi la functia strict biologica. Ei de altceva nu sunt buni. Iar iluzia ca dragostea ar exista e cea mai mare prostie. Nu e niciunu capabil sa isi exprime sentimentele, pentru ca niciunul nu e capabil de sentimente. Decat dinalea excesiv de fizice, iar declaratia...hm... e ceva destul de vulgar ca sa ma apuc sa o dezbat pe aici ;).
Toate cuplurile pe care le vedem pe strada, care ne dau permanent iluzia unei fericiri absolute, nu sunt decat oameni care s-au obisnuit sa afiseze o anume imagine, si care, cu prima ocazie, copiaza un text de pe net si se lauda cu el. Nu, nu generalizez; citind ce citisem, voiam sa cred ca tot ce-am vazut pana acum au fost exceptii nefericite. Dandu-mi seama, inca o data, ca nu e asa, deja nu mai cred in “cazuri patologice”. Suntem toti la fel: niste fiinte banale, care au nevoie de certitudini si alte chestii. Motiv pentru care, uneori, am face orice ca sa tinem pe cineva langa noi. Chiar sa-i “scriem” un text scris de altcineva. In virtutea unui sentiment care nu stim cum arata. Pentru ca e cea mai veche minciuna din lume: ca exista Printu`-Printilor si Ileana Cosanzeana in fiecare din noi, si jumatatea te va gasi, si o sa calatoriti impreuna pe un cal alb pana la castelul lui. Bullshit.
Fat Frumos in ziua de azi abia daca isi mai aminteste cand e ziua ta. Si, daca isi aminteste, beat rupt de la petrecerea cu baietii, intra repede pe net si iti copiaza ceva scris de cineva, evident, semnandu-se la sfarsit. Tu crezi, si zambesti fericita. Bazandu-te pe o iluzie.
…..iar alta, mai proasta ca tine, intra pe net si ia de bune declaratiile lumii, si ajunge sa creada ca intr-adevar, e posibil. Uite cum se raspandeste prostia ca gripa porcina! Eu m-am ars. Da-o-mai-departe-stop!
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu